Circuit expoziţional

  Muzeul evocă viaţa şi activitatea marelui poet prin intermediul unor documente, cărţi şi fotografii, dar, mai ales, prin expunerea unui mare număr de obiecte care i-au aparţinut. Piesele fac parte din colecţia Goga. Ele s-au aflat la Ciucea sau au fost aduse aici de Veturia după moartea soţului ei, de la celelalte reşedinţe ale familiei.

   Încăperea centrală a parterului Castelului de la Ciucea este Salonul de primire, locul unde poetul se înt­âlnea cu oaspeţii săi de seamă. Cele mai interesante piese de mobilier sunt: un scrin german din sec. al XVIII-lea, o ladă florentină lucrată de meşteri transilvăneni în sec. al XVI-lea, două jilţuri cu piele de Cordoba din sec. al XVII-lea, fotolii şi sofale stil Bidermayer. Pe peretele din stânga intrării, sunt expuse trei tablouri aparţinând Şcolii Veneţiene de pictură, perioada Renaşterii târzii. În faţa lor, pe peretele din dreapta, deasupra unui şemineu din marmură de Ruşchiţa, poate fi admirat un foarte frumos şi expresiv tablou al Veturiei Goga, realizat în 1924 de Camil Ressu. Şemineul are cahlele concepute de artista plastică Nora Steriade, cea care a realizat şi decoraţia Mausoleului. Deasupra mesei cu vitrină din centrul salonului, cu scrisori primite de poet de la personalităţi politice şi culturale ale epocii, se află un candelabru din cristal de Murano.

  Tavanul, uşile şi scara interioară care conduce la încăperile de la etaj sunt din stejar masiv, ca, dealtfel, întreaga lemnărie a parterului.

   Sufrageria, singura încăpere din muzeu care şi-a păstrat tapetul original, adăposteşte o interesantă colecţie de artă decorativă, cuprinzând ceramică şi porţelan englezesc, german, austriac, chinezesc şi japonez. Între piesele de mobilier cele mai valoroase, amintim masa din furnir de lemn de paltin cu opt scaune cu piele de Cordoba, precum şi sofaua pe care Goga a stat de vorbă cu diplomatul Nicolae Titulescu.

   Dintre piesele de mobilier ale Salonului Galben reţin atenţia masa cu patru scaune stil Bidermayer, aflată în mijlocul încăperii, ca şi dulapul de corespondenţă cu intarsie din sec. al XIX-lea. În masa cu vitrină sunt expuse bijuterii din diferite epoci istorice. Tablourile şi sculpturile din Salonul galben aparţin şcolii moderne româneşti şi sunt semnate de Nicolae Dărăscu, Elena Popeea, Corneliu Medrea.

   Sala fostei biblioteci de periodice este, în prezent, un punct documentar al muzeului, cu fotografii ale poetului în diferite ipostaze, imagini de familie, caricaturi, volume cu dedicaţie primite de poet.

   Din sufrageria de la parter, o superbă scară conduce la încăperea centrală a etajului, Salonul de muzică. Piesa cea mai interesantă acamerei este pianul Beckstein al Veturiei Goga, la care au cântat George Enescu şi Dinu Lipatti, atunci când au fost oaspeţii poetului la Ciucea.Tot aici se află una din cele mai cunoscute lucrări de artă decorativă din muzeu, o tapiserie lyoneză din sec. al XVIII-lea cu scenă de vânătoare. În Salonul de muzică se află şi câteva picturi, semnate de mari maeştri ai artei româneşti: Nicolae Grigorescu - Dragoş şi zimbrul, Ştefan Luchian - Cap de fetiţă, Nicolae Tonitza - Scenă de pe front, Th. Pallady – Femeie în oglindă, alte lucrări de Aurel Popp, Ştefan Dimitrescu, ca şi o sculptură în gips patinat a Miliţei Petraşcu, reprezentându-l pe poet. Piesa de mobilier cea mai interesantă este scrinul în furnir de lemn de trandafir, primit de Avram Iancu de la Ecaterina Varga. În vecinătatea sobei de ceramică germană se află o vitrină cu piese de bronz descoperite în lava de la Pompei (opaiţe, vase de mirodenii etc), dăruite lui Octavian Goga de guvernul italian.

   În Camera de lucru a poetului se află biroul său de scris, stil Bidermayer, mapa de lucru, jilţul în care obişnuia să se odihnească, toate lucrate în piele de Cordoba, precum şi un dulap-secretair. Sunt expuse picturi de Iosif Iser, Rodica Maniu, Hans Eder. Ambianţa este completată de o frumoasă sobă de ceramică germană, ca şi de o originală pendulă cu intarsie din sec. al XIX-lea.

   La etaj se află şi Dormitorul familiei Goga. În patul din dreapta intrării au decedat Octavian Goga în 1937 şi Veturia Goga în 1979. Deasupra patului, portretele celor doi, semnate de pictorul clujean Nagy István veghează amintirea soţilor Goga.